Postul este una dintre cele mai vechi rânduieli ale Bisericii. Mântuitorul Însuși a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți în pustie (Mt. 4:2), iar Apostolii și primii creștini posteau cu regularitate. Cu toate acestea, mulți dintre noi știm mai degrabă că „trebuie să postim” decât ce înseamnă concret această rânduială — ce punem pe masă, ce lăsăm deoparte și de ce.
Zilele și perioadele de post din calendarul ortodox
Rânduiala Bisericii Ortodoxe prevede postul de miercuri și vineri pe tot parcursul anului, cu câteva excepții: săptămânile de după Crăciun, Paști și Rusalii, Săptămâna Luminată și Săptămâna Brânzei. Miercurea comemorăm vânzarea Domnului, iar vinerea — răstignirea Sa.
Pe lângă acestea, există patru posturi mari:
- Postul Mare (al Paștelui) — șapte săptămâni, cel mai sever și mai important
- Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel — cu durată variabilă, după Duminica Tuturor Sfinților
- Postul Adormirii Maicii Domnului — 1–14 august, două săptămâni
- Postul Nașterii Domnului (al Crăciunului) — 15 noiembrie – 24 decembrie, patruzeci de zile
Ce mănânci și ce eviți în zilele de post
Rânduiala alimentară de post se referă la oprirea de la carne, pește, ouă, lapte și produse lactate. Aceasta este măsura generală valabilă pentru toți credincioșii. Există însă gradații importante în funcție de ziua din săptămână și de perioada postului.
Alimentele permise în post
- Legume și fructe — proaspete, fierte sau coapte
- Cereale, pâine, paste fără ouă
- Leguminoase: fasole, linte, năut, mazăre
- Ulei vegetal — permis în zilele cu dezlegare la untdelemn (sâmbete și duminici în cele mai multe posturi)
- Pește — cu dezlegare specială, în anumite zile (Buna Vestire, Florii, Schimbarea la Față, hramuri importante)
- Vin — cu dezlegare, sâmbăta și duminica, în afara Postului Mare
Ce se evită cu totul în post
- Carnea de orice fel — vită, porc, pasăre, vânat
- Produsele lactate: lapte, brânză, smântână, unt
- Ouăle
- Peștele — în zilele fără dezlegare expresă la pește
- Uleiul — în zilele de post strict din Postul Mare (lunea, miercurea și vinerea, mai ales în prima săptămână și în Săptămâna Patimilor)
Gradele de asprime diferă de la un post la altul. Rânduiala exactă — mai ales în situații de boală, vârstă înaintată sau sarcină — se stabilește împreună cu duhovnicul, care ține cont de starea fiecăruia. Nu există un tipar unic impus cu rigiditate, ci o rânduială vie, trăită în ascultare.
Dincolo de alimentație — postul ca lucrare duhovnicească
Postul trupesc fără înfrânarea gândirii și a limbii rămâne incomplet. Profetul Isaia transmite cuvântul lui Dumnezeu cu claritate: „Nu este acesta postul care îmi place: să dezlegi lanțurile nedreptății, să rupi legăturile jugului, să dai drumul celor asupriți și să sfărâmi orice jug?” (Is. 58:6). Postul adevărat curăță sufletul de patimi, nu doar trupul de alimente.
Fiecare creștin are un sfânt ocrotitor care mijlocește înaintea lui Dumnezeu pentru el — un apărător ceresc după numele de botez, ale cărui rugăciuni ne pot întări în nevoința postului și ne pot ajuta să îl trăim cu folos duhovnicesc, nu doar formal.
Postul este, înainte de toate, pregătire pentru întâlnirea cu Dumnezeu în Sfintele Taine. El merge mână în mână cu rugăciunea, spovedania și Sfânta Împărtășanie. Dacă vrei să înțelegi mai deplin cum se pregătește creștinul pentru Euharistie, poți citi despre pregătirea pentru Împărtășanie prin post, rugăciune și canon.
Postește cu măsură, cu bucurie lăuntrică și cu nădejde. Domnul ne-a îndemnat: „Când postiți, nu fiți triști ca fățarnicii… Tu, când postești, unge capul tău și fața ta o spală” (Mt. 6:16–17). Postul adevărat este tăcut, smerit și luminat — nu povară, ci aripi spre Dumnezeu.
